Scurt istoric - Malamut de Alaska

Malamutul de Alaska si-a luat numele de la un trib de indieni eschimosi care traia in nordul continentului american, cu mult timp inainte de venirea rusilor prin stramtoarea Bering. Acesti indieni se autonumeau Mahle Miuti. In limba lor, Miuti inseamna popor sau locuitor si pentru ca nu se cunoaste intelesul cuvantului Mahle termenul intreg a fost tradus ca si cum ar insemna Poporul lui Mahle.
Eschimosii sunt in marea lor majoritate oameni mici de statura, cu maini si picioare scurte ceea ce constituie o adaptare la conditiile climaterice extrem de aspre. In mod surprinzator, membrii tribului Mahle Miuti erau inalti si bine claditi, extrem de activi si deosebit de rezistenti la frig. Viata lor depindea in mod nemijlocit de cainii pe care ii cresteau. Acesti caini erau foarte asemanatori cu Malamutii de astazi care, si atunci, dar si acum, se considerau partenerii omului si nu doar niste subalterni care executa orbeste ordine pe care nu le inteleg.
In ceea ce priveste tipologia, in tinuturile nordice cu clima preponderent polara, atatea secole cate isi poate aminti omul, a dominat cainele de tip SPITZ. Cautatori de aur au adus cu ei, numerosi caini de rase mari (Saint Bernardt, Terra Nova) dar care nu erau nici pe departe atat de bine adaptati climei si modului de hranire al Malamutilor. Dupa primele incrucisari cu alte rase, s-a constatat, inca de la cea dintai generatie, ca toate caracteristicile tipului spitz s-au pastrat, iar la a treia generatie orice fel de sange strain tipologiei Spitz-ului a fost pur si simplu dat uitarii.
Istoria malamutului modern a pornit de la Arthur Walden, dar mai ales de la Eva si Milton Seeley care au reusit sa descrie primul standard. In 1937 a luat fiinta Alaskan Malamute Club si rasa a fost recunoscuta oficial. O contributie majora si hotaratoare au avut Poul Volker, sotii Robert J. Zoller si altii care s-au luptat ca aceasta rasa sa se pastreze pana acum cu atat de putine modificari.

Personalitatea Malamutului de Alaska

In Alaska, mancarea era putina si greu de procurat, singura modalitate de a o obtine fiind a muncii din greu, om si caine, alaturi. In acest mod de viata, care a tinut alaturi om si caine trebuie cautata originea personalitatii complexe si a inteligentei remarcabile, aproape umane a malamutului.
Unul din cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le stim este ca vom fi partenerii acestui caine si in masura in care el ne va gasi potriviti. Malamutul este dotat cu un instinct de supravietuire deosebit de puternic, dublat de un simt al umorului care nu este gustat intodeauna de partenerul uman. Orice incercare de a transforma malamutul intr-un caine care sa asculte de alte reguli decat cele invatate in secole de adaptare ar fi un efort inutil si nefolositor. Aparent incapatanat si greu de controlat, malamutul seamana mai putin cu cainii de paza si aparare cu care suntem obisnuiti, apropiindu-se mai mult de natura umana, asta insemnand in egala masura calitati si defecte. De aceea, cheia convietuirii cu acest caine este data de masura in care reusim sa-l facem sa inteleaga ca "NOI SUNTEM FRATELE CEL MARE", dar si de modul in care noi, oamenii, reusim sa intelegem ca in relatia cu acest caine "PENTRU A PRIMI TREBUIE SA SI DAI".

STANDARD F.C.I. nr. 243/09.06.1999/F   Malamut de Alaska

TARA DE ORIGINE: U.S.A.

DATA PUBLICARII STANDARDULUI DE ORIGINE IN VIGOARE: 14.08.1996

UTILIZARE: Caine de tractiune

CLASIFICARE F.C.I.: Grupa 5 - Caini de tip Spitz si de tip Primitiv. Sectiunea 1 - Caine nordic de tractiune. Fara proba de lucru.

PROPORTII IMPORTANTE
Inaltimea pieptului corespunde aproximativ cu jumatatea inaltimii la greaban, punctul cel mai coborat al pieptului fiind situat exact in spatele antebratului. Lungimea corpului, masurata de la punctul umarului la punctul fesei depaseste inaltimea la greaban.

CONFORMATIE
Corpul nu acuza nici un fel de exces ponderal; osatura este in proportie cu talia cainelui.

COMPORTAMENT / CARACTER
Malamutul este un caine afectuos, prietenos si nu este cainele cu un singur "stapan". Este un companion fidel si devotat, jucaus cand este invitat, dar, in general, impresionant prin demnitate la o varsta adulta.

CAPUL
Capul este mare si puternic, dar nu greoi sau grosolan, el trebuie sa fie proportional cu talia cainelui. Expresia fetei este dulce si sugereaza o dispozitie afectuoasa.

REGIUNEA CRANIANA
Craniul este mare si usor rotunjit intre urechi; se ingusteaza treptat si se aplatizeaza pe dedesuptul si in apropierea ochilor si se rotunjeste catre obraji, care sunt moderat plati. Linia superioara a craniului si linia superioara a botului formeaza aproape o linie dreapta, care nu prezinta decat o usoara denivelare la punctul de jonctiune. Stopul este lejer.

REGIUNEA FACIALA
Trufa: Pentru toate culorile robei, in afara de rosu, trufa, buzele si marginile pleoapelor sunt de culoare neagra. Brunul este permis doar la cainii cu roba de culoare rosie. "Nasul de zapada" adica o banda de culoare mai deschisa pe trufa este acceptata.

Botul: Este puternic si masiv in raport cu craniul. Nu se diminueaza decat putin din latime si grosime, pornind de la jonctiunea cu craniul spre trufa.

Buzele: Bine alipite (de maxilar).

Maxilare/Dinti: Maxilarele, superior si inferior, sunt mari si preavazute cu dinti puternici. Incisivii sunt articulati in "foarfeca". Prognatismul superior sau inferior este un defect.

Ochii: Dispusi oblic pe craniu, sunt de culoare maro, in forma de migdala, de dimensiune medie. Sunt preferati ochii inchisi la culoare. Ochii albastrii constituie un defect eliminatoriu.

Urechile: Sunt de dimensiune mijlocie, dar mici in raport cu craniul. De forma triunghiulara, sunt lejer rotunjite la varfuri. Liniile de prindere sunt bine distantate si sunt situate pe marginea externa de dinapoia craniului, la nivelul unghiului extern (superior) al ochiului, ceea ce face ca atunci cand urechile sunt erecte, varfurile lor sa se indeparteze de mijlocul craniului. Cand sunt erecte, pavilioanele sunt indreptate lejer spre inainte, dar cand cainele lucreaza sunt, cateodata, pliate contra craniului. Urechile atasate pe varful craniul constituie un defect.

GATUL
Puternic si moderat arcuit.

CORPUL
Este compact construit dar, in ansamblul liniei superioare, zona salelor nu este prea scurta.

Spatele: Este drept si descendent in panta dulce spre solduri.

Salele: Solide si bine muscularizate. Salele prea lungi, care fac spatele sa se arcuiasca, constituie un defect.

Pieptul: Bine dezvoltat.

COADA
Atasata in continuarea coloanei vertebrale de la nastere; este purtata deasupra spatelui cand cainele nu munceste. Nu se sprijina de-a lungul liniei superioare, nici nu este rulata in bucla stransa, culcata deasupra spatelui, nici acoperita cu par scurt asemanatoare cozii de vulpe. Coada Malamutului este bine imblanita si are aspectul unei pene unduitoare.

MEMBRELE
MEMBRELE ANTERIOARE: Sunt bine muscularizate si prevazute cu o foarte puternica osatura. Vazute din fata sunt drepte pana la metacarpian.

Umerii: Moderat oblici.

Antebratul: Vazut din fata, perpendicular pana la metacarp.

Metacarpul: Vazut din profil este scurt, solid si lejer inclinat.

MEMBRELE POSTERIOARE: Trebuie sa fie puternice. Vazute din spate, atat static cat si in miscare ele sunt perfect paralele cu membrele anterioare; cainele nu trebuie sa aibe un posterior nici prea ingust nici prea larg. Pintenii sunt considerati indesirabili; trebuie cupati imediat dupa nastere.

Coapsele: Foarte muscularizate.

Genunchii: Moderat angulati.

Jaretul: Articulatia jaretului este moderat arcuita si bine coborata.

LABELE: De tip "racheta de zapada", compacte si groase, cusinetii sunt grosi, resistenti si bine apropiati incat sa dea labei un aspect ferm si compact. Labele sunt mari cu degete apropiate, si bine arcuite. Intre degete trebuie sa existe par de protectie. Unghiile sunt scurte si tari.

MISCAREA
Malamutul are o miscare regulata, egala si puternica. Este agil pentru greutatea si talia sa. Vazut din profil, partea posterioara produce o buna putere de propulsie, care se transmite partii anterioare, printr-o regiune lombara bine muscularizata. Aceasta forta de propulsie receptionata de partea anterioara, produce o miscare uniforma cu mare amplitudine. Vazute din fata sau din spate, membrele se misca in linie dreapta si nu sunt nici prea apropiate, nici prea departate. La trap rapid, membrele au tendinta de a converge spre axa sagitala a corpului. O miscare rigida, afectata sau orice tip de miscare care nu este absolut eficace si degajata trebuie sever penalizata.

ROBA
PARUL: Malamutul are un par de acoperire des si aspru, niciodata lung sau moale. Subparul este dens, cu o lungime cuprinsa intre 2,5 si 5 cm, des, uleios si lanos. Lungimea parului de acoperire aspru ca si a subparului este variabila. Parul este relativ scurt pe partile laterale ale corpului, dar mai lung pe umeri, gat, pe lungimea spatelui, iar pe crupe prezinta "pantaloni". In general Malamutii au un par mai scurt si mai rar in timpul lunilor de vara. In expozitii, Malamutul, se prezinta in stare naturala. Este interzisa tunderea parului in afara celui ce permite o degajare a labelor.

CULOAREA: Culorile obisnuite trec de la gri deschis, prin nuante intermediare, pana la negru, si de la nisipiu, prin nuante intermediare, pana la rosu. Combinatii de culoare sunt admise la subpar, pe fata (arcade-sprancene, urechi, obraji si nas), si intre suprafetele albe si cele pigmentate. Singura culoare uniforma admisa este culoarea alba. Albul este intodeauna preponderent pe partile inferioare ale trunchiului, pe membre, pe labe si pe cap unde delimiteaza masca. O dunga alba pe frunte si / sau guler alb, sau o pata alba pe ceafa sunt admise. Malamutul prezinta o roba uniforma; o culoare discontinua de-a lungul corpului, cu pete de forma neregulata este considerata ca un defect grav.

TALIE
Exista un larg evantai natural de dimensiuni la aceasta rasa. Talia cautata pentru lucru este de 63,5 cm (25) la greaban pentru o greutate de 38 kg (85), la mascul si 58,5 cm (23) la greaban pentru o greutate de 34 kg (75), la femele. Totusi, talia nu trebuie considerata mai importanta decat tipul, proportiile, miscarea sau altceva important pentru munca. Deci la arbitraj, dintre doi caini egali in tip, proportii si functionalitate va fi preferat cel cu inaltimea mai apropiata de cea cautata pentru munca.

RECAPITULARI IMPORTANTE
Cind se arbitreaza un Malamut, calitatile care il fac un bun caine de tractiune destinat sa traga poveri grele trebuie sa aibe prioritate inainte de toate celelalte insusiri. Severitatea penalizari depinde de cat de mult se indeparteaza subiectul de descrierea Malamutului ideal si de gradul in care un defect particular afecteaza aptitudinile subiectului pentru munca.
Membrele Malamutului trebuie sa denote o forta putin obisnuita si o formidabila putere de propulsie. Toate semnele de imperfectiuni ale membrelor sau labelor, anterioare sau posterioare, in pozitie statica sau in miscare trebuiesc considerate defecte grave. Date fiind cele de mai sus, defectele in cauza sunt: labe plate, jarete de vaca, metacarpiene defectuase, umar drept, lipsa angulatiilor, mers rigid (sau orice miscare care nu este coordonata, energica sau regulata), lipsa de substanta, piept insuficient coborat, corp greoi sau usor in osatura si proportii generale mediocre.

DEFECTE: Orice abatere in raport cu cele descrise mai sus trebuie considerata defect si va fi penalizata in functie de gravitatea sa.

DEFECT ELIMINATORIU: Ochii albastri.

N.B.: Masculii trebuie sa aibe doua testicule aparent normale si complet coborate in scrot.

CULORILE MALAMUTULUI DE ALASKA
NEGRU-ALB: Par de acoperire negru, subpar negru sau gri.
FOCA-ALB: Par de acoperire negru, subpar alb sau crem. Cainele, vazut de la distanta, pare negru, dar, din cauza subparului deschis la culoare nu este cu adevarat negru.
GRI, NISIPIU-ALB: Par de acoperire negru sau gri, subpar roscat sau cu tendinta de roscat. Ambele culori,negru si roscat, sunt evidente.
GRI-ALB: Par de acoperire gri, subpar gri deschis, crem sau alb. Cainele apare gri chiar daca pe mijlocul spatelui se observa o dunga de par negru. Nu trebuie sa fie prezenta culoarea roscata.
ARGINTIU-ALB: Par de acoperire gri deschis, subpar alb.
ROSCAT-ALB: Par de acoperire cu tonalitate de rosu inchis sau deschis, subpar deschis la culoare. Nu trebuie sa fie prezenta culoarea neagra.
ALB: Si parul de acoperire si subparul sunt de culoare alba. Poate prezenta masca de culoare crem. Culoarea robei va fi cat mai uniforma. Albul este singura culoare unica acceptata.
ALBASTRU-ALB: Este o varianta a culori gri-alb; se prezinta ca o nuanta albastrie a parului de acoperire.
Ultimele doua culori sunt foarte rar intalnite. Nuante de crem, auriu, roscat sau maro se pot observa frecvent pe picioare sau bot, pe parti de culoare mai inchisa sau mai deschisa.

MARCAJE ALE FETEI
CALOTA: Acopera partea superioara a capului si a urechilor; de obicei se termina intr-un punct pe mijlocul fruntii.
OCHELARI: Zone mai inchise la culoare sub ochi si care se prelungesc spre laterale pana la calota.
OCHI UMBRITI: Zone mai inchise la culoare sub ochi care nu se prelungesc pe laterale pana la calota.
BANDA: Zona mai inchisa la culoare pe linia mediana a botului si care se intinde de sub ochi pana la trufa.
STEA: Pata alba aflata pe mijlocul fruntii.
FLACARA sau trefla: Pata alba, de lungime si latime variabile, care se extinde din mijlocul calotei spre frunte.
MASCA INCHISA: Zone de culoare inchisa care acopera fata, fara a forma desene distincte.
MASCA DESCHISA: Calota acopera partea superioara a capului, nu sunt prezente alte desene pe fata.
MASCA: Combinatie intre calota si ochelari.
MASCA COMPLETA: Combinatie intre calota, ochelari si banda.

MARCAJE ALE GATULUI
GULER: Banda de culoare alba care inconjoara gatul.
PATA ALBA: Pata alba variabila ca dimensiuni plasata pe greaban sau ceafa.

MARCAJE ALE PIEPTULUI
COLIER: Banda de culoare mai inchisa care inconjoara pieptul.
EMBLEMA ACVILEI: Doua benzi de culoare mai inchisa care inconjoara partial pieptul formand un marcaj asemanator aripilor acvilei.
Marcaje nedorite sunt cele nesimetrice si cele extinse pe portiuni mari ale corpului.

Traducerea: Florentina Dreghici

---

SAMOIEDSKAIA SABAKA (SAMOYEDE)
STANDARD F.C.I. nr. 212/17.11.1997

STANDARD F.C.I. nr. 212/17.11.1997

TARA DE ORIGINE: Rusia de Nord si Siberia.

DATA PUBLICARII STANDARDULUI DE ORIGINE IN VIGOARE: 14.08.1996 Patronat de tarile Nordice / NKU

UTILIZARE: Caine de tractiune si companie

CLASIFICARE F.C.I.: Grupa 5 - Caini de tip Spitz si de tip Primitiv. Sectiunea 1 - Caine de tractiune. Fara proba de lucru.

ASPECT GENERAL
Spitz nordic alb, elegant, de talie mijlocie. Da impresia de forta, rezistenta, de farmec, suplete, demnitate si siguranta de sine. Expresia asa numita "surasul Samoyedului" este data de combinatia dintre forma ochilor si forma comisurilor buzelor care sunt usor ridicate. Caracterele sexuale trebuie sa fie evident marcate

PROPORTII IMPORTANTE
Lungimea corpului depaseste cu aproximativ 5% inaltimea la greaban. Inaltimea pieptului este putin mai mica decat jumatate din inaltimea la greaban. Lungimea botului este aproximativ egala cu lungimea craniului.

COMPORTAMENT SI CARACTER
Prietenos, deschis, alert si vivace. Instinctul de caine de vanatoare este foarte putin marcat. Niciodata nu este timid sau agresiv. Nu poate fi folosit drept caine de paza.

CAPUL
Puternic, cuneiform.

REGIUNEA CRANIANA
CRANIU: Vazut din fata sau din profil este doar lejer convex. Este mai larg intre urechi. Prezinta o adancitura putin vizibila intre ochi. STOP: Bine marcat dar nu excesiv.

REGIUNEA FACIALA
TRUFA: Bine dezvoltata, de preferinta neagra. In anumite perioade ale anului, pigmentatia trufei poate devenii mai deschisa la culoare, ceea ce se numeste "nas de zapada"; chiar si atunci marginile trufei trebuiesc sa fie de culoare inchisa.
BOTUL: Puternic si inalt, de lungime aproximativ egala cu cea a craniului, se ingusteaza de maniera regulata spre trufa. Nu este nici ascutit, nici greoi sau patrat. Sanfrenul este drept.
BUZE: Aderente la maxilare, negre si destul de groase. Comisurile buzelor sunt lejer ridicate pentru a forma "surasul de Samoyede" caracteristic.
MAXILARE/DINTI: Articulate in foarfeca, regulata si completa. Dintii si maxilarele sunt puternice. Dentitie normala.
OCHI: De culoare maro inchis, bine infundati in orbite, bine distantati, putin oblici, in forma de migdala. Expresia este "surazatoare", gentila, vioaie si inteligenta. Marginea pleoapelor este neagra.

URECHILE: Erecte, destul de mici, groase, triunghiulare si usor rotunjite la varf. Trebuie sa fie mobile si atasate inalt. In planul latimii craniului, ele sunt bine distantate.

GAT
Puternic, de lungime moderata si purtat mandru.

CORP
De lungime usor superioara inaltimii la greaban; trunchi inalt si compact, dar suplu.

GREABAN: Bine marcat.

SPATE: De lungime medie, musculos si drept. Este lejer mai lung la femele decat la masculi.

REGIUNE LOMBARA: Scurta, foarte puternica si bine definita.

PIEPT: Larg, coborat pana aproape de coate. Coastele sunt bine arcuite.

LINIA INFERIOARA: Moderat adancita.

COADA
Prinsa destul de inalt. Cand cainele este atent sau in miscare, coada este purtata arcuita, inspre inainte, pe spate sau pe o parte a spatelui, dar in repaos, poate fi purtata atarnand. In acest caz ajunge pana la jaret.

MEMBRELE
MEMBRELE ANTERIOARE
Bine plasate si musculoase cu osatura puternica. Vazute din fata sunt drepte si paralele.

UMAR: Lung, bine alipit, oblic.

BRAT: Oblic, bine alipit de corp. Aproximativ de aceiasi lungime cu umarul.

COATE: Alipite de corp.

CARP: Puternic, dar suplu.

METACARP: Leger oblic.

LABE ANTERIOARE: Ovale, cu degete lungi si flexibile si bine orientate spre inainte. Degetele sunt arcuite si nu prea lipite. Cusineti elastici.

MEMBRELE POSTERIOARE
VEDERE DE ANSAMBLU: Vazute din spate sunt drepte si paralele; foarte bine muscularizate.

COAPSA: De lungime medie, destul de lata si musculoasa.

GENUNCHIUL: Bine angulat.

METATARSIENE: Scurte, puternice, verticale, paralele.

LABE POSTERIOARE: La fel ca cele anterioare. In cazul existentei pintenilor ,acestia se cupeaza.

MISCAREA: Puternica, degajata, aparent neobosita, cu fuleu bine alungit.

ROBA
PARUL: Blana de tip polar, abundenta, groasa, supla si compacta. Blana Samoyedelui este dubla. Sub-parul este moale, scurt si compact. Parul de acoperire este mai lung, mai dur si drept. Blana trebuie sa formeze in jurul gatului si umerilor un guler care incadreaza capul, mai ales la masculi. Pe cap si pe fata anterioara a membrelor parul este scurt si aderent. Pe partea externa a urechilor, parul este scurt, moale dar neaderent. Interiorul urechilor trebuie sa fie bine imblanite. Pe fata posterioara a coapselor, blana formeaza "pantaloni". In spatiile interdigitale trebuie sa fie prezent parul de protectie. Coada trebuie sa fie acoperita de blana abundenta. La femele blana este mai scurta si are o textura mai moale decat la masculi. Roba cu textura corecta trebuie sa aibe intodeauna o stralucire luminoasa care ii este caracteristica.

CULOAREA: Alb pur, crem sau alb cu nuante de culoarea biscuitului (culoarea de fond trebuie sa fie alba strabatuta de nuante biscuit). Nu trebuie sa dea niciodata impresia de bej.

TALIA
Talia ideala pentru mascul este de 57 cm, cu o toleranta de +/- 3 cm. La femele talia ideala este de 53 cm, cu o toleranta de +/- 3 cm.

DEFECTE
Toate abaterile fata de standard sunt considerate defecte si vor fi penalizate in functie de gravitatea lor.

Defecte vizibile de constructie:
- Osatura usoara.
- Masculi fara aspect masculin si femele fara aspect feminin.
- Muscatura in "cleste".
- Ochi galbeni.
- Urechi moi.
- Coaste rotunde.
- Coada cu bucla dubla.
- Caini scunzi de statura.
- Membre curbate; jarete de vaca.
- Par ondulat sau par scurt pe tot corpul; par lung, moale; par care atarna.
- Caracter neincrezator.

DEFECTE GRAVE: Zone clar depigmentate pe pleoape sau pe buze.

DEFECTE ELIMINATORII:
- Ochi albastri sau de culori diferite.
- Prognatism inferior sau superior.
- Urechi care nu sunt erecte.
- Alte culori ale robei decat cele descrise in standard.
- Caracter temator sau agresiv.

N.B.: Masculii trebuie sa aibe doua testicule de aspect normal, complet coborate in scrot.

Traducere: Florentina Dreghici